Legitima aparare. Tribunalul Suprem, Sectia penală, Decizia nr. 111/1984

Potrivit art. 44 alin. 3 C. pen., se află în legitimă apărare şi acela care, din cauza tulburării sau temerii, a depăşit limitele unei apărări proporţionale cu gravitatea pericolului şi cu împrejurările în care s-a produs atacul. Pentru ca depăşirea limitelor unei apărări necesare, sub imperiul tulburării sau temerii, să poată fi considerată legitima, se cere ca şi în acest caz inculpatul să se fi aflat în faţa unui atac material, direct, imediat şi injust.

În aplicarea art. 44 C. pen., trebuie să se ţină seama de ansamblul împrejurărilor în care a fost săvârşită fapta, iar nu doar de momente sau acte izolate din cursul agresiunii, faţă de care inculpatul s-a apărat provocând vătămarea agresorului. Există legitimă apărare şi în situaţia când, deşi la uri moment dat a fost dezarmat, agresorul şi-a continuat atacul, folosind alte mijloace şi punând în pericol grav persoana inculpată.