Colin Blakemore - Cercetarea, chiar si cea facuta cu intentii bune, implica riscuri

„Cercetarea, chiar și cea făcută cu intenții bune, implică riscuri“, a spus marți la Parlamentul European profesorul de neuro-știință Colin Blakemore de la Universitatea Oxford. Dumnealui a vorbit deputaţilor europeni despre „dilemele etice din cercetarea științifică“ în cadrul unui atelier al Unității de evaluare a alegerilor ştiinţifice şi tehnologice (STOA) organizat cu ocazia Săptămânii dedicate creierului.

În cercetare și intervențiile chirurgicale este esențială reducerea riscurilor, a spus profesorul Blakemore. Conform dumnealui, dezbaterea privind echilibrul între beneficiile și riscurile cercetării este vitală pentru cercetarea în domeniul creierului.

În deschiderea atelierului, președintele Unității de evaluare a alegerilor ştiinţifice şi tehnologice, eurodeputatul austriac Paul Rübig de la Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) a spus că „cercetarea creierului ridică întrebări precum unde este granița între viață și moarte, între viețile profitabile și cele neprofitabile - întrebări ce nu apar în alte domenii bio-medicale“.

O viață mai lungă nu înseamnă neapărat o viață mai bună

Tratamentele moderne au mărit speranța de viață, însă o viață mai lungă înseamnă și suferință provocată de boli care în trecut erau rare, precum depresiile și Parkinson, a spus Dr. Mary Baker, președinta lobby-ului European Brain Council. În plus, nu suntem pregătiți pentru aceste boli. „Prejudecățile care încă există cu privire la bolile mintale arată necesitatea unei schimbări de percepție prin intermediul presei“, a adăugat Dr. Alastair Benbow, director executiv al aceleiași asociații.

Știința medicală este încă departe de a fi perfectă, multe boli rămânând incurabile. Cercetarea nu este magică. Prof. Jean Schoenen, de la Universitatea din Liège, a povestit despre un bolnav căruia i s-au implantat electrozi în creier și care a murit din cauza unei hemoragii cerebrale. Alt pacient s-a sinucis din cauza unor dureri de cap insuportabile, pentru care nu exista tratament.

Etică și terapie

„Din punct de vedere etic, nu trebuie să provocăm durere oamenilor, dar în realitate trebuie să facem acest lucru pentru a progresa“, a spus Dr. Karin Blumer, de la Novartis. Dumneaei a vorbit despre „provocarea unui rău prin omisiune“: „împiedicând cercetarea din motive etice, eșuăm în a oferi terapie persoanelor care suferă de boli netratabile astăzi“. Testele pe animale au un rol important, a mai spus dumneaei, și trebuie abordate într-un mod transparent.

Dr. Rick Achten, de la organizația belgiană Breinwijzer, a insistat asupra necesității unei mai bune informări a publicului, deoarece cercetarea creierului este o chestiune foarte sensibilă. „Cercetarea creierului merge dincolo de medicină: are ca scop explorarea limitelor capacității creierului pentru o mai bună eficiență a activității noastre“, a adăugat dumnealui.